Azi am vrut sa fac un articol despre incredere, dar m-am lovit de o chestie: “Ce este increderea?”. Mai merita in ziua de azi sa acorzi incredere in ziua de azi tuturor?? Si daca da, de ce , primii care ne lovesc sunt “prietenii” in care aveam incredere oarba? Incerderea are legatura cu onoarea?? Am ajuns la concluzia ca nu mai poti avea incredere 100% in absolut nimeni…poate doar in parinti. Ei sunt cei care mai merita increderea noastra. Uneori, nici in tine nu poti avea incredere. Acum nu zic sa nu ai incredere deloc in prieteni, dar ai grija in ce prieteni te bazezi.

Dar totusi, cu toate ca stim astea, de ce tot oferim incredere neconditionata? Oare pentru ca uneori e bine sa stii ca ai pe cineva care va fi acolo, si te va asculta, cand ai nevoie? Sau pentru a ne potoli foamea de atentie?

Acest articol l-am facut pentru a-mi cere scuze unor persoane daca, fara sa vreau, i-am jignit.